5 pași pentru a crește copiii fără bătaie

Auzim din presă sau de la profesioniști că nu este corect și sănătos să ne
educăm copiii cu violența – fizică, verbală, emoțională. Dar ce putem face pentru
 a deveni părinți eficienți, responsabili, relaxați, care reușesc să își educe
copiii construind în același timp o relație pozitivă cu aceștia?

 În primul rând este important să abordăm dezvoltarea copilului și comportamentele 
acestuia într-o manieră constructivă, fără a-l răni. La baza educației și
 îngrijirii copiilor stau comunicarea și atenția îndreptată asupra nevoilor lor. 
Astfel aceștia vor fi încurajați să își dezvolte abilitățile personale și să se 
simtă bine cu ei înșiși, să aibă stima de sine.

 Pași esențiali pentru o strategie pozitivă de parenting

Crearea unui mediu familial sigur și relaxant

Un mediu familial sigur și relaxant este cel în care:

•  riscul de accidente domestice este minim;
• copilul poate explora, experimenta și dezvolta noi abilități;
• părintele are posibilitatea de monitorizare a comportamentului copilului
•  (știe unde este și ce face);
• relația de cuplu a părinților este armonioasă.

Construirea unor contexte pozitive de învățare

 Este important ca părintele să fie disponibil pentru copil. Aceasta nu înseamnă 
că trebuie să fie cu copilul tot timpul. Dar atunci când solicită atenția, 
ajutorul, afecțiunea, părintele trebuie să întrerupă ce face și să-i ofere ce 
are nevoie. Așa va învăța că este important și nu va face "o prostie" 
pentru a atrage atenția. Încurajați-i inițiativa și autonomia; arătați-i că 
apreciați ce face, lăudați-l; astfel se va implica mai mult în activități dezirabile.

Folosirea tehnicilor pozitive de educație

 A educa copilul pozitiv înseamnă a-l învăța cum este bine să se poarte și ce 
nu este bine să facă, prin metode care exclud pedeapsa, ce ar putea
 răni copilul, fizic și/sau emoțional.
 Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre învățarea asumării responsabilității și 
a rezolvării problemelor cu care se confruntă copilul. Dacă părinții sunt consecvenți
 și predictibili în comportament, scad șansele de apariție a comportamentelor 
problematice.

Așteptări realiste ale părinților legat de evoluția copilului

Așteptările părinților legate de copii depind de convingerile acestora despre ce 
este normal. Evoluția fiecărui copil este însă unică și se realizează în ritmuri 
diferite. Ei învață abilități noi doar după ce sunt pregătiți la nivelul de dezvoltare 
adecvat etapei în care se află.

 Problemele apar când părinții așteaptă prea mult, prea repede sau perfecțiunea. 
Un părinte care așteaptă de la copilul său să fie în permanență politicos,
dornic să ajute la treburile casnice și ordonat, are șanse mari să fie 
dezamăgit sau într-un permanent conflict cu copilul. Nu vă așteptați să 
aveți un copil perfect; toți copiii fac greșeli, iar cele mai multe dintre acestea
 nu sunt intenționate.

 Așteptările realiste se leagă și de tine ca părinte. E bine să încerci să faci 
cât mai mult și cât mai bine dar nu există părinte perfect. Nu fi aspru cu tine,
 învață din fiecare experiență.

Grija pentru tine, ca părinte

 A fi părinte este mai ușor atunci când nevoile de intimitate și relaxare ale
 cuplului sunt împlinite. A fi părinte bun nu înseamnă să ai o viață dominată 
de copilul tău. Dacă nevoile tale ca adult sunt satisfăcute, cresc
 șansele de a fi un părinte răbdător, calm, consecvent și disponibil 
pentru copil.

Sursa: aici

Odată cu Mărțișorul, primăvara își anunță sosirea alaiului enigmatic de miresme parfumate...

Mărţişorul – micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu – este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odata cu venirea primaverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.Împreuna cu marţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. 

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvara a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare facând-o sa reânvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Aceasta dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie pâna la începutul secolului al XVIII-lea. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că daca cineva îşi pune o dorinţa în timp ce atârnă marţişorul de pom, aceasta se va împlini.